Media

România după 25 de ani

Jul 22, 2015, Sursa
Articolul precedent  |  Toate articolele  |  Urmatorul articol

România după 25 de ani

Interviul ediţiei, Remus Borza, Preşedinte Euro Insol

 

România are nevoie de un vizionar, un ideolog şi un strateg

 

Preşedintele Euro Insol, Remus Borza, se numără printre puţinii care au ales, în acest prim sfert de secol de neocapitalism, să-şi aloce cea mai importantă parte a timpului carierei. A reuşit să demonstreze că, acolo unde e voinţă şi pricepere, rezultatele pozitive apar rapid. Exemplu clar, Hidroelectrica, societate care de pe buza prăpastiei a fost adusă la un nivel de profitabilitate râvnit de tot mediul privat. Remus Borza are şi o viziune foarte interesantă asupra modului în care România ar trebui să îşi protejeze şi multiplice averea.

 

Cum apreciaţi procesul de trecere de la comunism la capitalism, respectiv trecerea de la proprietatea publică la cea privată pe teritoriul României în aceşti ani?

 

La o primă vedere a fost un proces dureros, destul de complex şi dificil, pe care nu l-am parcurs încă 100%! Din păcate avem de-a face aici cu o anumită mentalitate specifică unui sistem închis, unor metehne, năravuri de sorginte medievală, balcanică, sau fanariotă. Suntem şi astăzi, la 25 de ani de economie de piaţă, tributari unor anumite concepte eminamente bolşevice – etatismul economic şi egalitarismul social. Etatismul economic este păgubos într-o economie de piaţă. Una este centralismul economic, iar acest concept l-am implementat cu succes în toate companiile pe care Euro Insol le administrează. Aplicând principiul centralismului, am generat, de exemplu, la Hidroelectrica, economii de peste un miliard de lei în trei ani, prin centralizarea proceselor de achiziţie a bunurilor sau serviciilor şi prin concentrarea puterii la un număr limitat de decidenţi. Deci una este centralismul şi alta este etatismul!

Intervenţia statului într-o economie de piaţă nu poate fi interpretată decât ca un factor de frânare a dezvoltării ţării, atât la nivel micro cât şi macroeconomic. Ea poate să reprezinte şi un ajutor de stat de natură să înfrângă principiul competitivităţii, al concurenţei, al liberalizării pieţelor şi libertăţii contractuale sau comerciale.

Egalitarismul social, căruia încă îi suntem tributari, este de asemenea contraproductiv. Oamenii nu sunt egali nici măcar la momentul conceperii lor. Şi, până la urmă, egali în ce? În mizerie? În mediocritate? În promiscuitate? Trebuie să acceptăm această idee, conform căreia unii sunt mai înzestraţi, pot sau îşi doresc mai mult şi nu trebuie să-i pizmuim, să-i urâm pentru asta. O ţară, cu cât are indivizi mai bogaţi, cu atât este mai prosperă. Prosperitatea acestor beneficiari ai tranziţiei se redistribuie, până la urmă, pe orizontala socială. Cu cât dobândesc mai multă avere, cu atât plătesc mai multe taxe la stat. Deci trebuie să promovăm şi să cultivăm spiritul antreprenorial, căci el este izvorul prosperităţii sociale. Urmând zicala din popor – „Să moară şi capra vecinului”, cum un compatriot scoate capul din mocirlă, o întreagă armată de frustraţi îşi unesc forţele să-i dea la gioale nefericitului român care îşi permite să lase o dâră, o urmă sau o cărămidă a trecerii sale prin viaţă şi timp. Înapoi – îi strigă în cor vajnicii apărători ai nimicului de făcut – în haznaua destinului nostru colectiv!

 

Ce s-ar fi putut face atunci sau ce se poate face de acum încolo pentru a îndrepta pe cât se poate unele lucruri?

 

Cheia tuturor reuşitelor este munca pe care noi am pus-o la stâlpul infamiei după 1990. Am făcut tot ceea ce se poate pentru a o goli de conţinut, de semnificaţie, mesaj şi simbol. Munca nu este un concept sau un slogan bolşevic! Nu tot ceea ce a fost în comunism a fost rău, aşa după cum nu tot ceea ce e în capitalism e bun. Trebuie să avem înţelepciunea să luăm ceea ce este mai bun şi dintr-un sistem şi din altul.

Tranziţia a fost destul de dureroasă, întrucât nu eram pregătiţi să trecem la o economie de piaţă, să punem accent pe muncă, pe creativitate, pe abnegaţie, loialitate, pe seriozitate şi pe asumare.

După '90 s-a creat o gaură neagră. Toate acele principii şi valori, până la urmă identitare naţiunii şi care au asigurat supravieţuirea poporului român în perioada comunistă, au fost abandonate. Problema e că în locul lor nu am pus nimic. De atunci am promovat inconştient nonvaloarea, kitsch-ul, grotescul, promiscuitatea. Suntem incontestabil nişte maeştri ai absurdului, iar presa şi-a adus un aport semnificativ în cultivarea acestor nonvalori. Avem o presă care nu construieşte, ba din contră, distruge cariere, destine şi vieţi. Este o presă a facilului, a senzaţionalului şi ridicolului. Nu se mai promovează nimic pozitiv! Evident, o ştire pozitivă nu e breaking news, nu e pe prima pagină a ziarelor, nu generează nici audienţă şi nici tiraje. În schimb, o ştire negativă face furori, rating, generează dezbateri aprinse şi satisface pofta de cancan a unei naţiuni hrănite, în ultimii zeci de ani, cu mult, cu foarte mult circ şi, din păcate, cu prea puţină pâine. Suntem printre puţinele ţări din Europa care nu au o lege a presei. Câtă vreme nu funcţionează autocenzura, este de datoria statului să-şi protejeze cetăţenii de furia unor pseudojustiţiari sau deontologi care, în numele dreptului la informare, al interesului public sau, mai nou, al interesului naţional, calcă în picioare valori fundamentale ale omului: demnitatea, intimitatea, libertatea şi, până la urmă, viaţa. Dar trebuie să recunoaştem însă şi faptul că presa este cel mai mic rău din această tranziţie de nicăieri spre niciunde.

În ultimii 25 de ani am asistat neputincioşi la un proces de dezumanizare. Generaţiile postdecembriste şi-au pierdut rădăcinile. Nu mai cred în nimeni şi în nimic. Nu mai au respect faţă de dascăl, faţă de părinte, nu mai au simţul datoriei faţă de patrie, al sacrificiului pentru semeni, al credinţei în Dumnezeu. Am devenit sclavii banului şi ai puterii. Ne cerem cu obstinenţă drepturile, uitând că avem şi obligaţii. Ne-am dezvoltat o mentalitate de asistat, iar indolenţa, delaţiunea, frivolitatea, grobianismul şi mediocritatea le-am ridicat la rang de virtuţi. Trăim o profundă dramă. Drama dezumanizării. Pentru că ce devine un om fără principii, valori şi sentimente decât un animal? Un animal domestic, dar în fond tot un animal. Uşor de dresat şi de condus. Şi totuşi, ei sunt România de mâine şi este datoria noastră să veghem şi să modelăm destinul acestor generaţii.

 

Puteţi să ne daţi un exemplu concret de greşeli şi felul în care ar fi putut ele fi îndreptate?

 

Să vorbim de sistemul energetic – că tot suntem la Hidroelectrica. Toată zestrea de putere a României însemnă circa 24 de mii de MW. Firme precum UCM Reşita, Romelectro, Hidroconstrucţia, ISPH, Energomontaj sunt cele care au clădit de la zero sistemul energetic naţional. După ‘90, aceste firme au devenit indezirabile. Nici una dintre ele nu s-a mai calificat la vreo lucrare de retehnologizare! Aceste lucrări, ce depăşesc ca valoare 1 miliard de euro, au fost date cu încredinţare directă, fără parcurgerea unor proceduri de licitaţie, către doar două firme străine. Evident că având acest monopol, au practicat preţuri exorbitante şi au executat lucrări de calitate discutabilă.

Când, într-un târziu, statul român a realizat că firmele româneşti au fost discriminate ani de zile, timp în care toate lucrările de infrastructură publică au fost încredinţate unor firme străine prin nesocotirea interesului public, a încercat să repare această greşeală. Dar, pentru multe dintre firmele româneşti care au pus umărul la industrializarea României, care au clădit de la zero sistemul energetic naţional, care au dezvoltat reţeaua de drumuri şi căi ferate, era prea târziu. Pentru simplul motiv că ele dispăruseră de pe piaţă. Acele, puţine, care s-au încăpăţânat să reziste unei tranziţii economice nemiloase şi unei concurenţe neloiale din partea firmelor străine sunt astăzi decapitalizate, fără lucrări de referinţă şi cu o cifră de afaceri care le descalifică în orice achiziţie publică cu valori de peste 20-30 milioane de euro.

Suntem singura ţară care, într-un mod sălbatic şi inconştient, şi-a exploatat resursele primare şi a exportat tot ce înseamnă materie primă, punând astfel pe butuci tot ceea ce ar fi trebuit să fie industrie prelucrătoare. Am devenit importator net de carne, fructe, legume, cereale. S-au făcut nişte greşeli impardonabile în domeniul agriculturii. Doar am fost grânarul Europei cândva. Acum sistemul de irigaţii a fost distrus aproape complet. În 1989 aveam 3,2 milioane de hectare irigate, astăzi avem în jur de 150.000 ha. De vreo doi ani de zile încerc să promovez ca strategie naţională refacerea sistemului de irigaţii al României. Aceasta ar rezolva şi problema producătorilor termo Oltenia şi Hunedoara, care nu au ce să facă cu excedentul de energie acumulat pe timp de noapte sau weekend. Plecând de la acest excedent de energie, generat de termişti în gol de sarcină şi care nu poate fi valorificat, se discută tot mai aprins de construcţia centralei prin pompaj Tarniţa Lăpuşteşti. Un proiect megaloman, care ar costa România în jur de 1,5 miliarde de euro şi care nu i-ar aduce niciun beneficiu.

Refacerea sistemului de irigaţii ar rezolva această problemă, pentru că ar prelua surplusul de energie de la termişti chiar noaptea, când se fac udările la culturi. Sistemul de irigaţii, odată refăcut, va crea câteva zeci de mii de locuri de muncă, va salva industria de pompe din România, întreprinderi, cum ar fi Aversa, UCMR Reşiţa, ar da stabilitate culturilor la hectar, generând excedent de producţie care să fie valorificat la export. Una peste alta, pe tot acest lanţ de care am vorbit s-ar putea obţine anual venituri suplimentare la bugetul statului de peste 1 miliard de euro.

 

Avem o radiografie completă a ceea ce am făcut şi ce facem acum. Dacă ar fi să tragem o linie, ce ar trebui să facem în viitor ca să nu rămânem aici, anchilozaţi în acest tipar?

 

Nu avem o clasă antreprenorială pentru că am deschis prea larg porţile României, în 1990, pentru capitalul străin. Trebuia să fim ceva mai protecţionişti cu capitalul autohton. Trecerea de la un sistem centralizat la unul de piaţă nu a fost uşoară şi au mai existat şi cazuri în care instituţiile statului au trebuit să mai închidă şi ochii. Vorbim doar de acea acumulare primitivă de capital, specifică oricărei tranziţii de la o economie centralizată la una de piaţă. Sigur, la un moment dat trebuie să tragi linie, eventual să dai o amnistie, să comunici noile reguli prin care toţi contribuabilii, persoane fizice sau juridice trebuie să se conformeze, să implementezi un pachet de legi şi măsuri care să combată eficient evaziunea fiscală. Până la urmă, sistemul de sănătate, sistemul educaţional, administraţia publică centrală şi locală, infrastructura terestră şi feroviară depind de gradul de colectare a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. Dar trebuie să înţelegem că şi excesele de represiune ale statului sunt contraproductive din punct de vedere economic. Nu e normal ca acum, în 2015, să iei marii proprietari de companii româneşti şi să îi cazezi la Beciul Domnesc. Aceşti antreprenori înseamnă sute de mii de locuri de muncă şi miliarde de euro la buget. Interesul statului la o infracţiune economică nu este să ţină patronii de firme ani de zile la puşcării, pentru că asta înseamnă costuri, ci să recupereze prejudiciul. Eventual cu vârf şi îndesat, cu penalităţi şi dobânzi de întârziere.

România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică, una care să ţină cât de cât piept tendinţei hegemoniale a marilor corporaţii care văd oportunităţi în deschiderea pieţelor într-o economie globalizată. Aceste multinaţionale au deja rutina exerciţiului economic şi au o cifră de afaceri de ordinul miliardelor şi implicit o altă forţă de penetrare. Dacă nu mai ai nimic al tău, devii no man’s land. Aşa este şi cu capitalul autohton. Orice ţară ia nişte minime măsuri protecţioniste, indiferent de modelul de piaţă. Şi Germania, şi Anglia, şi Franţa au astfel de măsuri prin care să stimuleze, să încurajeze şi să protejeze capitalul autohton. Noi nu am luat astfel de măsuri protective şi acum se vede. Am devenit o piaţă de desfacere pentru multe industrii. Noi, care în multe domenii aveam poziţii de top. Până la urmă trebuie să ne adaptăm politicile economice în acord cu interesul naţional care reclamă întărirea clasei antreprenoriale şi a capitalului autohton, ce reprezintă veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială.

 

La Hidroelectrica aţi reuşit să implementaţi un model de succes. În ce a constat el?

 

Noi am încercat un experiment la Hidroelectrica. Am demonstrat că există viaţă şi în insolvenţă şi va exista viaţă şi după insolvenţă. Noi am făcut istorie la Hidroelectrica. Am realizat un lucru care până mai ieri era de neimaginat. Am arătat că şi companiile statului pot să genereze stabilitate, încredere şi profit, cu condiţia ca managementul acestor companii să fie încredinţat unor oameni recomandaţi de competenţe profesionale, de moralitate, de capabilităţi manageriale şi nu doar de carnetul de partid.

Din cele aproape 700.000 de firme înregistrate în România, statul român are participaţii la mai puţin de 1.000. Dacă statul va continua să administreze clientelar aceste companii, dacă va mai interfera în managementul lor, atunci şi acestea vor dispărea, generând şomaj, arierate, falimente.

Evoluţia Hidroelectrica a fost una spectaculoasă: de la cea mai îndatorată companie din România, la cea mai profitabilă companie din România. În 2012 avea datorii de 1,2 miliarde de euro. Astăzi are mai puţin de 110 milioane de euro, datorii care nu sunt scadente. De la pierderi de 170 milioane de euro în 2011 şi 2012 la un profit cumulat de 500 de milioane de euro pe ultimii doi ani de zile. Profitul pe primele şase luni la Hidroelectrica este în jur de 170 de milioane de euro. Vorbim de o performanţă!

S-au implementat foarte multe măsuri de optimizare a costurilor de producţie, a organigramei, s-au redefinit fluxuri şi procese. Am desfiinţat 6 sucursale din 13, am renegociat sau denunţat 487 de contracte. Aşa cum am spus încă din 2012, la Hidroelectrica nu au fost doar 10 băieţi deştepţi, ci 500 de băieţi deştepţi. 500 de contracte împovărătoare, în care preţurile erau de 3 până la de 18 ori mai mari decât media pieţei. Hidroelectrica a fost o vacă de muls pentru mulţi băieţi deştepţi din toate sferele. Hidroelectrica este societatea cu cea mai mare dispersie teritorială din România, având capacităţi de producţie în 32 de judeţe. De aceea, Hidroelectrica este o companie strategică şi vitală pentru naţiunea română. Hidroelectrica este România. Şi la propriu şi la figurat. Hidroelectrica este cea care a adus lumină în viaţa, minţile şi casele oamenilor. Acesta a însemnat de fapt procesul de electrificare a României. Iată de ce trebuie să ne raportăm la Hidroelectrica ca la un bun al naţiunii, al tuturor românilor, aşa trebuind să rămână şi după insolvenţă.

Anul trecut, Hidroelectrica a fost cea mai profitabilă companie din România, cu o EBITDA de 65% din cifra de afaceri, dublă faţă de Petrom sau Romgaz. Am ridicat ştacheta foarte sus, am transformat Hidroelectrica într-un model de reorganizare sustenabilă, într-un model aspiraţional, într-un generator de bune practici şi pentru celelalte companii, fie de stat sau private, care vor să se restructureze şi să se eficientizeze economic.

 

Cât de mult contează calitatea managerului într-un astfel de proces?

 

În ceea ce mă priveşte pe mine ca om, eu nu mi-am făcut decât datoria, generând performanţă şi plusvaloare în toate companiile pe care le administrează Euro Insol. Dar asta vedeţi că presupune foarte multă trudă. O muncă fizică de 14 ore pe zi, 7 zile din 7, cu privaţiuni şi sacrificii. Poate mi-aş fi dorit şi eu un copil, o familie. Dar până la urmă, toate au un preţ. Eu mi-am asumat acest preţ. Pentru că am conştientizat că România are nevoie şi de astfel de oameni, care să se dedice unui crez sau ideal, care să se pună în slujba interesului public. Îmi amintesc aici vorbele lui Kennedy: nu te întreba ce face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce faci tu pentru ea.

Manager în România e un fel de rara avis. Avem foarte mulţi directori şi foarte puţini manageri. Şi să ştiţi că este o diferenţă fundamentală între cele două clase de profesionişti. Un director aşteaptă sarcini, pe când un manager împarte sarcini. În toate companiile şi instituţiile statului întâlnim foarte mulţi directori şi puţini, spre deloc, manageri. Mai ales în ultimul an de zile, de când DNA-ul livrează aproape zilnic marfă proaspătă la Beciul Domnesc, nici un director, funcţionar sau demnitar nu-şi mai asumă nimic. Toţi inventează pretexte, toţi rostogolesc problema, toţi amână luarea deciziei şi toţi aşteaptă lumina de la şefu’. Puţine companii au norocul, precum Hidroelectrica, de a avea la butoane un despot luminat, care îşi asumă în fiecare zi decizii. Acesta este, de fapt, marele handicap al României: lipsa de asumare a deciziei. Şi vedem şi conştientizăm că fiecare zi cu care întârziem să luăm decizii ne costă. Am peste 25.000 de salariaţi şi vreo 300 de directori în subordine. Pe toţi îi încurajez să fie creativi, să fie loiali companiei şi ţării, să muncească mai mult şi mai bine, să genereze performanţă şi plusvaloare, dar în primul rând să-şi asume decizii.

 

Unde vă vedeţi peste 25 de ani şi unde vedeţi România peste 25 de ani?

 

O reformă nu se face cu armate de oameni şi nici cu generali. Orice reformă se face cu trei oameni: un vizionar, un ideolog şi un strateg. Suntem o naţiune înzestrată cu atâţia oameni de valoare şi totuşi nu i-am găsit pe cei trei încă. Sigur, dacă e să vorbim din punct de vedere macroeconomic, trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, pentru că suntem pe drumul cel bun. Primul trimestru al anului 2015 a consemnat cea mai mare creştere economică din Europa, de 4,2%, 2014 – cel mai mic deficit la nivelul UE, 2013 – cea mai mare creştere anualizată. Sunt nişte performanţe care ar trebui să ne încurajeze să continuăm reforma şi să-i susţinem pe acei promotori ai dezvoltării şi ai prosperităţii sociale. Dar asta nu este valabil şi la români. Suntem naţiunea care de una singură îşi face cel mai mare rău. Suntem naţiunea care dintotdeauna şi-a ucis conducătorii şi care va da jos un guvern şi un premier care şi-au făcut datoria faţă de ţară. Va urma o altă criză politică, care va frâna acest progres al României înregistrat în ultimii 3 ani.

Fac parte dintre cei vreo mie de oameni asumaţi, care cu o anumită încăpăţânare, indiferent de riscuri, vor să meargă până la capăt, străduindu-se să pună România pe o traiectorie de normalitate, modernitate şi europenitate, să facă lucruri şi să lase o urmă a trecerii lor prin viaţă şi timp. Nu m-am considerat niciodată un model, dar acele generaţii de tineri născute după ‘90 chiar au nevoie de modele aspiraţionale, de nişte oameni care au demonstrat că sunt ceva prin ei înşişi. Oameni care n-au primit nimic de-a gata, care au plecat de foarte jos şi au ridicat imperii.

Indiscutabil există speranţă, cred în forţa acestor generaţii, chiar dacă sunt dezrădăcinate, chiar dacă ele nu mai cred în nimeni şi în nimic. Până la urmă, viitorul, salvarea acestei naţiuni stă tocmai în aceste generaţii aparent apatice, demotivate şi uşor resemnate. Paradoxal, este însăşi condiţia intelectualului român care s-a născut resemnat, lipsit de spirit civic şi neangajat social.

Cred organic în destinul glorios şi colectiv al acestei naţii. Aşa cum spuneam, suntem o naţiune atât de înzestrată... Doar că trebuie să ne scuturăm de această letargie, de această detaşare, să fim mai implicaţi în treburile cetăţii şi să ne proiectăm viitorul conform aspiraţiilor noastre. Munca bine făcută reprezintă fundaţia şi temelia acestui viitor. În cei 25 de ani de originală tranziţie am creat nişte modele facile de carieră şi de poziţionare socială, care de fapt sunt nişte forme fără fond. În aceste vremuri, personalitate în România înseamnă să fii fotbalist, fotomodel, star pop, prezentator TV. Cred că a venit timpul să promovăm acele valori şi acei oameni care au substanţă, care inspiră, motivează, dau dovadă de creativitate, de inovaţie şi de asumare. Doar raportându-ne la astfel de oameni vom avea nişte modele sănătoase pentru tinerii noştri, care mai au încă multe de învăţat şi de acumulat.

Eu văd România peste 25 de ani nu neapărat ca o ţară desăvârşită, pentru că nu există o astfel de ţară, dar o văd departe. Tocmai pentru că suntem o ţară echilibrată, atât din punct de vedere al populaţiei, al suprafeţei, cât şi al potenţialului agricol, al resurselor şi al potenţialului intelectual. Războaiele secolului XXI se duc pe resurse de hrană, minerale etc. Noi le avem, pentru că suntem o naţiune şi un pământ binecuvântat de Dumnezeu. Le avem deopotrivă pe toate, dar le exploatăm sălbatic! Şi iar îmi vine în minte un vers: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă“. De ce a trebuit să dăm străinilor cuprul, aurul, lemnul, petrolul, de ce a trebuit să dăm toate resursele ţării? Orice ţară privatizează, însă se rezumă la un pachet de maximum 20-40%, pentru a acoperi necesarul de capital şi retehnologizare. Dacă vindem totul cu nesăbuinţă, la ce condamnăm generaţiile care vin, dacă nu la sărăcie? Le facem iar vasali? Suntem tributari încă aceleiaşi filosofii de viaţă, încrustată în ADN-ul naţiunii române, „capul plecat sabia nu-l taie!“ Ce înseamnă asta dacă nu laşitate şi trădare, abandon şi resemnare? Arătaţi-mi ce altă naţiune are o astfel de filosofie? Nici una! Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porţi, ne-am cedat tezaurul la ruşi şi acum aşteptăm lumina de la marele licurici. Dintotdeauna am pupat inelul unora mai mari, pentru că dintotdeauna ne-a fost frică să fim mari. Trebuie să înţelegem că zidurile acestei cetăţi sunt tocmai aceşti copii frumoşi de după 1990. Şi de aceea trebuie să fim responsabili în a-i educa şi a le insufla acele valori perene şi imuabile ale naţiunii române.

Cum mă văd eu peste 25 de ani? Nu mă văd fizic, eventual doar spiritual, prin ceea ce o să rămână după mine. „O generaţie se duce/ Încet o soarbe asfinţitul/ Purtându-ne prea greaua cruce/ Rămânem noi şi infinitul“.

Cum văd România peste 25 de ani? Vă răspund tot în versuri: „Cred în generaţia mea cu destin de Christ/ Altă credinţă nu am/ Deci exist“. La fel va exista şi România. Pentru că e nemuritoare.

 

 

 

 

 

 

Articolul precedent  |  Toate articolele  |  Urmatorul articol

Alte articole


May 9, 2016

Tribunalul Valcea a decis luni declararea insolventei CET Govora, administrator judiciar fiind numita firma Euro Insol, condusa de Remus Borza

citeste mai mult
Apr 25, 2016

Firma Euro Insol a preluat în calitate de lichidator judiciar proiectul imobiliar Green City, un complex de 650 de vile dezvoltat de omul de afaceri Dumitru Bucşaru prin intermediul mai multor firme, aflate în insolvenţă sau faliment, a anunţat luni societatea de reorganizare.

citeste mai mult
Apr 6, 2016

Cerearea de insolvenţă depusă de Prospecţiuni SA, furnizor de servicii geofizice şi geologice, a fost admisă de Tribunalul Bucuresti, care a deschis procedura de insolvenţă şi a numit  Euro Insol SPRL administrator judiciar.

citeste mai mult
Feb 15, 2016

Prioritatea statului român ar trebui să fie companiile româneşti - interviu publicat in editia print a ziarului Bursa din 15.02.2016

citeste mai mult
Jan 26, 2016

O treime din toată energia vândută de Hidroelectrica s-a transformat în profit. Compania anunţă investiţii de 730 mil. euro până în 2018

Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica: Este cel mai bun rezultat financiar obţinut vreodată de Hidroelectrica raportat la producţia de energie

citeste mai mult
Jan 25, 2016

In 2016, Hidroelectrica va iesi din insolventa si se va lista pe bursa.

Valoarea de piaţă reală a companiei este de 5 miliarde de euro.

Insist pentru listarea a doar 15% din Hidroelectrica şi doar pe BVB În ultimii 4 ani, noi am dat peste 400 de milioane de euro Apelor Române şi sunt curios să ştiu câte lucrări au finanţat din banii Hidroelectrica.

 

citeste mai mult
Jul 22, 2015

România are nevoie de un vizionar, un ideolog şi un strateg

 

citeste mai mult
Jul 31, 2014

Borza: "Hidroelectrica finanţează investiţiile de care are nevoie, dar cu bani mai puţini, pentru că se fură mai puţin"

citeste mai mult
Feb 25, 2014

Remus Borza consideră că Reintrarea în insolvenţă a companiei este o eroare judiciară pentru că instanţa a dat prevalenţă unor aspecte procedurale în detrimentul interesului naţional.

citeste mai mult
Feb 3, 2014

Complexul rezidenţial Ibiza Sol, situat în zona de nord a Capitalei, a avut anul trecut încasări totale de 4,89 milioane euro, înregistrând un număr de 89 de contracte încheiate, din care 46 au fost acorduri de vânzare-cumpărare şi 43 de închiriere.

citeste mai mult
Jan 31, 2014

Proiectul Silver Mountain din Braşov este cel mai important activ imobiliar „distressed“ aflat anul acesta la vânzare.

citeste mai mult
Jan 20, 2014

Borza a gasit cumparator pentru un penthouse de 370.000 euro in cele mai inalte blocuri noi din Bucuresti

citeste mai mult
Jan 13, 2014

Contract de 4 milioane de euro încheiat cu o firmă din Rusia

citeste mai mult
Jun 13, 2013

Administratorul judiciar al Hidroelectrica a inregistrat tabelul definitiv al creantelor

citeste mai mult
May 15, 2013

Trebuie să abandonăm paradigma statului social şi a cetăţeanului asistat, deoarece într-o economie de piaţă alte valori ar trebui să guverneze funcţionarea societăţii româneşti.

citeste mai mult
Apr 24, 2013

Remus Borza a fost desemnat personalitatea anului in energie in cadrul Galei Romanian Energy Awards 2013, organizata de The Diplomat Bucharest

citeste mai mult
Apr 17, 2013

Tribunalul Bucureşti a respins contestaţiile traderilor de energie, aşa-zişii „băieţi deştepţi“, privind creanţele din dosarul Hidroelectrica, refuzând astfel înscrierea în tabelul preliminar a unor creanţe de peste 1,9 miliarde lei.

citeste mai mult
Apr 17, 2013

Hidroelectrica a făcut un profit brut de 144 mil. lei în primul trimestru

citeste mai mult
Apr 1, 2013

 

În cei aproape cinci ani de când mediul local de business se confruntă cu un picaj al pieţelor fără precedent în ultimele decenii, o nouă breaslă de consultanţi a prins cheag, şi anume practicienii în insolvenţă, domeniu în care cele mai mari 34 de firme au realizat anul trecut venituri de peste 100 de milioane de lei (22,5 mil. euro), potrivit datelor centralizate de Uniu­nea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR).

citeste mai mult
Mar 22, 2013

 

Insolventa Hidroelectrica in cifre: profit lunar de 10 mil. euro si minus 300 de angajati

citeste mai mult
Mar 18, 2013

Borza (Euro Insol): Să nu ne facem griji pentru Hidroelectrica, ci mai degrabă pentru Complexul Energetic Oltenia

citeste mai mult
Jan 30, 2013

UZTEL S.A. Ploiesti, reintrat in forta pe Bursa de Valori Bucuresti dupa o absenta de 33 de luni. Astfel in prima zi de la reluarea tranzactionarii, pretul de deschidere a fost de 1.9 lei/ actiune pentru ca la mijlocul zilei, pretul sa atinga un maximum de 2,58 lei, ceea ce reprezinta o apreciere de 14.63%.

citeste mai mult
Jan 30, 2013

Cu ce preţ se reorganizează Servtrans: creditorii pierd peste 80% din bani, respectiv 32,5 mil. Euro

citeste mai mult
Jan 30, 2013

Planul de reorganizare al Servtrans Invest, unul din cei mai mari transportatori feroviari de marfa, a fost aprobat de catre creditori saptamana trecuta. Cum va arata reorganizarea societatii?

citeste mai mult
Jan 21, 2013

insolvenţa este o soluţie viabilă pentru depăşirea dificultăţilor financiare

citeste mai mult
Dec 27, 2012

Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, a declarat, marti, ca Oltchim va intra in insolventa dupa alegeri, insa a avertizat ca aceasta masura nu va rezolva adevaratele probleme ale combinatului.

citeste mai mult
Dec 27, 2012

denunţări de contracte, reduceri de costuri, licitaţii pe bursă şi pierderi de 65 mil. Euro

citeste mai mult
Nov 27, 2012

Compania de stat Hidroelectrica va suspenda clauza de forţă majoră invocată în contractele de vânzare a energiei electrice de la 1 decembrie 2012, urmând să livreze cantitatea totală cumpărătorilor şi să încheie anul cu pierderi cuprinse între 70 şi 80 milioane euro, a declarat, administratorul judiciar al societăţii, reprezentantul EuroInsol, Remus Borza, citat de Agerpres.

citeste mai mult
Nov 27, 2012

Randamentul oferit de închirierea unui apartament nou din Bucureşti este superior dobânzii la un depozit în euro şi, în unele cazuri, chiar randamentelor promise de fondurile monetare

citeste mai mult
Nov 21, 2012

Hidroelectrica a tranzactionat cea mai mare cantitate de energie pe bursa administrata de OPCOM

citeste mai mult
Nov 16, 2012

Hidroelectrica a fost căpuşată prin intermediul a 500 de contracte comeciale cu preţuri supraevaluate.

citeste mai mult
Nov 6, 2012

UCM Reşiţa, companie aflată în insolvenţă, şi-a redus pierderile în primele nouă luni la 7 milioane lei, de la 24 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi ar putea încheia anul pe profit, după pierderi de peste 700 milioane lei în 2010-2011, potrivit administratorului judiciar.

citeste mai mult
Nov 6, 2012

Saptamana aceasta se implineste un an de la declansarea procedurii de insolventa a proiectului rezidential Asmita Gardens. Cum arata bilantul primului an de insolventa din proiect.

citeste mai mult
Nov 5, 2012

UCM Reşiţa SA şi-a redus pierderile cu 17 milioane lei, în cinci luni, până la 7 milioane de lei, existând şansa de a încheia pe profit anul 2012, a anunţat, duminică, Remus Borza, practicianul coordonator al Euro Insol, desemnat administrator judiciar, în consorţiu cu VF Insolvenţa, al societăţii UCM Reşiţa.




citeste mai mult
Nov 5, 2012

Principalul furnizor de agregate și echipamente hidro-energetice pentru Hidroelectrica, societatea UCM Reșița, aflată și ea în insolvență, și-a redus pierderile cu 17 milioane lei potrivit EURO INSOL, administrator judiciar al societății.

citeste mai mult
Oct 26, 2012

Un sediu „la patru ace”, cu o priveliste de nota 10 si accente glamour, astfel ar putea fi descris biroul Borza si Asociatii, din care fac parte si societatile de insolventa Euro Insol si Assistance Insolv.

citeste mai mult
Oct 22, 2012

Curtea de Apel Bucureşti a decis că Hidroelectrica rămâne în insolvenţă, ceea ce echivalează cu o „victorie” a statului împotriva „băieţilor deştepţi”. Decizia Curţii este irevocabilă.

citeste mai mult
Oct 4, 2012

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, cere acţionarilor companiei de stat să aprobe iniţierea unor acţiuni în răspundere pentru daune împotriva ultimilor trei directori generali ai producătorului de electricitate, respectiv Traian Oprea, Mihai David şi Constantin Trihenea.

citeste mai mult
Oct 3, 2012

Guvernul i-a promis FMI că va publica prospectul de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica în maximum trei luni după ce compania va ieşi din insolvenţă şi că oferta va fi lansată o lună mai târziu.

citeste mai mult
Oct 3, 2012

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au aprobat astăzi planul de reorganizare al Asmita Gardens propus de Alpha Bank, prin intermediu AGI RRE. Banca va intra în posesia ansamblului rezidenţial dacă în termen de 16 luni nu se vor vinde apartamente în valoare de circa 23 mil. Euro

citeste mai mult
Oct 3, 2012

Asmita Gardens SRL , compania care a dezvoltat cel mai mare complex rezidential din tara, va plati creditul catre Alpha Bank in urmatorii trei ani, asa cum se prevazuse in septembrie prin Planul de reorganizare a companiei, a declarat, marti, Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar Euro Insol SRL.

citeste mai mult
Oct 3, 2012

Tribunalul Bucuresti a confirmat marti planul de reorganizare Asmita Gardens, in felul in care a fost propus de creditorul majoritar AGI RRE prin mandatar Alpha Bank Romania, impreuna cu administratorul judiciar Euro Insol.

citeste mai mult
Sep 18, 2012

Euro Insol a fost reconfirmat ca administrator judiciat al Hidroelectrica cu votul a 99% dintre creditorii prezenti

citeste mai mult
Sep 18, 2012

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a afirmat ca ii multumeste presedintelui Traian Basescu pentru "non-combat" in privinta derularii restructurarii companiei de stat.

citeste mai mult
Sep 18, 2012

Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a declarat război Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru că nu a majorat tariful reglementat pentru energia hidro.

citeste mai mult
Sep 6, 2012

Planul prevede plata integrala a creantelor bugetare si defavorizarea creditorului garantat si a creditorilor chirografari.

citeste mai mult
Sep 6, 2012

Asmita Gardens va fi administrata in continuare de Euro Insol SPRL. 

citeste mai mult
Aug 28, 2012

PRELUNGIRE TERMENE PROCEDURA

citeste mai mult
Aug 17, 2012

Reprezentantul celei mai mari companii de stat vrea să recalibreze piaţa energiei

citeste mai mult
Aug 17, 2012

Potrivit lui Borza, raportul va avea peste 500 pagini şi va cuprinde o analiză "mai mult ca exhaustivă" a cauzelor intrării în insolvenţă a companiei de stat, precum şi "eventuale vinovăţii".

citeste mai mult
Jul 17, 2012

Firma Euro Insol a fost desemnată administrator judiciar al Realitatea Media de către adunarea creditorilor societăţii, care a avut loc joi după-amiază la sediul Realitatea TV, au declarat pentru MEDIAFAX surse.

citeste mai mult
Jul 1, 2012

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a anunţat că vrea soluţii amiabile privind contractele directe de vânzare a energiei, urmând să iniţieze în iulie discuţii cu beneficiarii acordurilor, dar a adăugat că, dacă aceştia nu vor accepta noile condiţii, contractele vor fi denunţate.

citeste mai mult
Jun 20, 2012

Tribunalul Bucureşti a aprobat cererea de intrare în insolvenţă a companiei Hidroelectrica şi a desemnat ca administrator judiciar firma Euro Insol, condusă de Remus Borza, propunere a Ministerului Economiei. UPDATE 17:15 Tribunalul Bucureşti a publicat deja sentinţa în cazul insolvenţei Hidroelectrica.

citeste mai mult
Jun 8, 2012

Administratorul judiciar al complexului imobiliar Asmita Gardens, Euro Insol, va depune la Tribunalul Bucuresti, in luna iulie, planul de reorganizare, care prevede continuarea activitatii firmei dezvoltatoare prin vanzarea celor circa 350 de locuinte disponibile in ansamblu, intr-o perioada de pana la trei ani, potrivit mediafax.

citeste mai mult
May 31, 2012

Tribunalul Bucureşti a desemnat consorţiul Euro Insol - VF Insolvenţa administrator al UCM Reşiţa, companie aflată în insolvenţă din decembrie 2011, cu datorii de peste 190 milioane euro. 

citeste mai mult
Apr 5, 2012

Casa de avocatură Borza & Asociaţii, cunoscută pentru administrarea proiectelor rezidenţiale Asmita Gardens şi Ibiza Sol intrate în insolvenţă, a alocat un buget de 500.000 de euro pentru mutarea societăţii în clădirea de birouri Opera Center şi a anunţat începerea unui proces de rebranding. 

citeste mai mult
Mar 28, 2012

Firma Universul SRL din Bucureşti, deţinută de investitori israelieni, potrivit celor mai recente date disponibile, a intrat în insolvenţă, având datorii de peste 20 de milioane de euro, potrivit firmei de insolvenţă Euro Insol, desemnată administrator judiciar al societăţii.

citeste mai mult
Mar 26, 2012

Bancile Alpha Bank si Raiffeisen Bank, creditorii majoritari ai proiectului rezidential Ibiza Sol, aflat in insolventa, au decis luni inlocuirea administratorului judiciar Sierra Quadrant Bacau cu firma Euro Insol, care a fost desemnata sa se ocupe si de insolventa complexului Asmita Gardens.

citeste mai mult
Mar 26, 2012

Firma de insolvenţă Euro Insol, administratorul judiciar al proiectului Asmita Gardens din Bucureşti, şi-a mai trecut un proiect de apartamente în portofoliu, prelunând ansamblul rezidenţial Ibiza Sol din Pipera.

citeste mai mult