În 2016, Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă şi se va lista pe bursă

Sursa

In 2016, Hidroelectrica va iesi din insolventa si se va lista pe bursa.

Valoarea de piaţă reală a companiei este de 5 miliarde de euro.

Insist pentru listarea a doar 15% din Hidroelectrica şi doar pe BVB În ultimii 4 ani, noi am dat peste 400 de milioane de euro Apelor Române şi sunt curios să ştiu câte lucrări au finanţat din banii Hidroelectrica.

Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă la termen, până în 20 iunie 2016, în ciuda problemelor pe care le ridică băieţii deştepţi în procesele cu această companie, ne-a declarat, recent, domnul avocat doctor Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Domnia sa susţine că Hidroelectrica este, în acest moment, cea mai profitabilă companie din România, având o EBITDA (n.r. Earnings Before Interest, Taxes and Amortization) de 65% din cifra de afaceri - adică de 3 ori mai mare decât a Petrom. Remus Borza propune listarea, în luna noiembrie a acestui an, a unui pachet de 15% din Hidroelectrica doar la Bursa de Valori Bucureşti, estimând că valoarea de piaţă a companiei se ridică la 5 miliarde de euro.        

Reporter: Când previzionaţi că va ieşi Hidroelectrica din insolvenţă?      

Remus Borza: Cu siguranţă Hidroelectrica va ieşi din această procedură la timp, până pe 20 iunie 2016."Băieţii deştepţi" ştiu de ce şi tocmai de aceea fac tot posibilul pentru tergiversarea lucrurilor. Au cerut amânări, au făcut recuzări, strămutări pe la Înalta Curte, se folosesc de numeroase chichiţe avocăţeşti în speranţa că nu ne vom încadra ca să soluţionăm la termen contestaţiile în fond şi în apel. Dacă nu reuşim, în mod automat, Hidroelectrica va intra în faliment pe 20 iunie 2016, cu tot profitul ei de miliarde de euro. Cu siguranţă, însă, acest lucru nu se va întâmpla, pentru că, probabil, şi statul se va trezi din hibernare, iar instituţiile cu atribuţii de anchetă, supraveghere şi control vor fi ceva mai active, mai prezente, şi vor transmite semnalele necesare. Sunt ferm încrezător că, până în luna februarie, vom soluţiona cele 9 contestaţii pe care le mai avem astăzi pe rolul Tribunalului Bucureşti şi că, până în mai, vom soluţiona şi apelurile aferente, la Curtea de Apel Bucureşti. Din perspectiva ultimei decizii a Consiliului Concurenţei (n.r. Autoritatea de Concurenţă a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 165,8 milioane de lei Hidroelectrica şi 10 parteneri contractuali ai companiei, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea de înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de electricitate), şansele «băieţilor deştepţi» să reîntoarcă mersul lucrurilor, să reactiveze contractele, să obţină daune sau penalităţi sunt aproape nule.Traderii de energie au dat un tun de un miliard de euro Hidroelectricii, prin derularea unor contracte încheiate sub preţul de cost. În 2012, preţul de piaţă al energiei era 220 lei/mwh, preţul de cost se situa undeva la 184 de lei, iar preţul contractual varia între 103 şi 132 de lei, cu 50-80 de lei sub preţul de cost. Este clar un prejudiciu, iar pierderea, calculată din 2006, doar pe această diferenţă între preţul de cost şi preţul contractual, este de peste un miliard de euro. Şi, culmea tupeului, mai vor şi 600 milioane euro daune pentru denunţarea contractelor. Aceste contracte au fost încheiate în perioada 2003-2004 şi urmau să expire în 2012. Fără nici o raţiune juridică sau comercială au fost prelungite cu 3 ani de zile înainte de expirare, respectiv în 2009 pentru încă 6 ani, urmând ca aceste contracte să expire în 2018-2019. Contractele cu traderii de energie au fost ilegale, frauduloase şi prejudiciabile pentru Hidroelectrica şi, implicit, pentru Statul Român. Euro Insol încă din 2012, în raportul privind cauzele insolvenţei Hidroelectrica, a ajuns la o atare concluzie. Ulterior şi alte instituţii ale statului: DNA, Curtea de Conturi, ANAF şi, mai nou, Consiliul Concurenţei, au exprimat aceaşi opinie. Nişte contracte ilegale, frauduloase sau ilicite nu pot să constituie temei de drept al unor despăgubiri sau daune. Aceasta este şi sancţiunea aplicată unor contracte încheiate cu încălcarea articolului 5 din legea 21/1996 legea concurenţei, respectiv nulitatea absolută, cu efect retroactiv. Din investigaţia Consiliului Concurenţei, rezultă că aceste contracte au denaturat piaţa de energie, fiind probate înţelegeri atât pe orizontală, între traiderii de energie, cât şi pe verticală, între traideri şi Hidroelectrica, de natură să influenţeze lichiditatea pieţei, preţul energiei, competitivitatea şi transparenţa pe o piaţă strategică pentru România. Din acest punct de vedere, şansele lor în ceea ce priveşte contestaţiile, astăzi, sunt zero, dar, în politică şi în justiţie, oricând te poţi aştepta la surprize şi erori.     

Reporter: Aţi reclamat la DNA prelungirile de contract cu băieţii deştepţi, din 2009?  

Remus Borza: Sunt sesizări. Dar raportul privind cauzele insolvenţei este un document public, înregistrat la Hidroelectrica, la Tribunalul Bucureşti, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, afişat pe site-ul Hidroelectrica şi Euro Insol şi poate fi consultat de oricine.  În penal, se operează cu principiul oficialităţii şi al sesizării din oficiu. În mai toate rechizitoriile apare sintagma: "Ne-am sesizat din oficiu". Aştept să se sesizeze din oficiu şi câteva parchete din România în această speţă. Nu am văzut pe niciunul dintre băieţii deştepţi de la Hidroelectrica trimis în judecată. Şi nu vorbesc doar de cei 11 traderi din energie. Euro Insol nu a denunţat doar 10 contracte, ci 487 de contracte. Spuneam încă din 2012 că la Hidroelectrica nu sunt doar 10 băieţi deştepţi, ci 500. Tunuri au fost date nu doar pe furnizarea de energie, ci şi pe retehnologizări. Sunt firme care au "păpat" peste un miliard de euro pe retehnologizări scumpe şi proaste. Băieţi deştepţi au fost şi în contractele de mentenanţă, prestări servici şi investiţii, care nu asigurau funcţiuni energetice. Tunuri s-au dat peste tot în Hidroelectrica, valoarea acestora ridicându-se la peste 4 miliarde de euro.      

Reporter: Ce ne puteţi spune despre procesul Hidroelectrica legat de apa uzinată?     

Remus Borza: Intenţionăm să dăm în judecată statul român la Curtea Europeană de Justiţie. Germania a făcut acest lucru în 2014 şi a avut câştig de cauză anul trecut. La acţiunea Germaniei au aderat şi ţările nordice - Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, pentru că, prin Directiva 5/2000, este interzisă taxarea apei în scopuri energetice şi agricole. Acesta este şi motivul pentru care, în Europa, în 24 de state, această taxă este zero. Se plăteşte taxă pe apa uzinată în Italia, în Franţa, în două cantoane din Elveţia şi, evident, în România. O taxă mare este în Franţa, de 15 eurocenţi la milionul de metri cubi, dar în România aceasta este mult mai mare. Plătim 25 de eurocenţi la mia de metri cubi, nu la un milion, adică de vreo 1666 ori mai mult decât în Franţa, ceea ce mi se pare corect. Şi economia şi PIB-ul României sunt de 1666 ori mai mari decât în Franţa.      

Reporter: Taxa pe apă uzinată figura în vechiul Cod Fiscal?      

Remus Borza: Până în 2002, nu s-a plătit taxă pe apa uzinată. Atunci, pentru prima dată, s-a încheiat un protocol între ANAR (Agenţia Naţională a Apelor Române) şi Hidroelectrica, fiind stabilit un tarif de 0,11 lei pentru mia de metri cubi şi o clauză care stipula că ponderea tarifului apei uzinate în preţul de cost nu trebuie să depăşească 1%. În 2010, însă, preţul a suportat chiar două majorări, în aprilie - la 0,26 lei/1000 metri cubi, pentru ca, în decembrie, să ajungă la 1,1 lei. Hotărârea de Guvern nr. 1202 din 29 decembrie 2010 care stabilea acest tarif nu are avizul Ministerului Justiţiei şi nici pe cel al Ministerului Economiei (pe atunci încă nu funcţiona Ministerul Energiei). Această HG a fost promovată pe şest de cei care erau atunci la Ministerul Mediului şi Apelor. Doar în ultimii patru ani Hidroelectrica a dat peste 400 de milioane de euro Apelor Române. Să ne arate ce lucrări au finanţat ei, pentru că, la orice ploaie oricât de mică ar fi, lor le cedează digurile. Am ajuns ca, în 2015-2016, ponderea apei uzinate să reprezinte 25% din preţul nostru de cost. Dar în protocolul iniţial această taxă nu trebuia să depăşească 1%.  E adevărat că, anul trecut, pe un fond hidrologic mai prost - s-a văzut şi în producţie, care a fost cu peste 2,5 terawati mai mică decât în 2014 - am plătit mai puţin, vreo 83 de milioane de euro. Oricum, este o sumă împovărătoare. Şi dacă am cumpăra apă grea de la RAAN sau apă sfinţită din râul Iordan tot am ieşi mai ieftin. Părerea mea este că Hotărârea de Guvern şi taxa sunt absolut arbitrare şi abuzive. În acest sens s-a pronunţat chiar şi Curtea Europeană de Justiţie. Chiar aceasta a fost şi sintagma folosită: "este ilegală şi abuzivă taxarea de către statele membre, în cadrul UE, a apei în scopuri energetice şi agricole".      

Reporter: Ce ne puteţi spune despre taxa pe stâlp pe care o plăteşte Hidroelectrica?      

Remus Borza: Taxa pe stâlp este o altă găselniţă, de dată mai recentă, a Guvernului, care muşcă din profitul Hidroelectrica în jur de 40 de milioane de euro anual. De la 1 ianuarie 2016, conform Codului Fiscal al Guvernului Ponta, taxa pe stâlp urma să fie eliminată, dar domnul preşedinte al tuturor românilor a refuzat să promulge legea. La reexaminare în Parlament s-a ajuns la un troc politic. Pe principiul copilul care nu plânge nu primeşte ţâţă, taxa pe stâlp s-a menţiunut şi pe exerciţiul fiscal 2016, câtă vreme CE Oltenia, CE Hunedoara, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, au dormit în păpuşoi. Avem promisiuni că va fi eliminată din 2017. Dar noi nu mai credem în promisiunile politicienilor. Fie ei chiar şi tehnocraţi.      

Reporter: Ce ne puteţi spune despre listarea Hidroelectrica?      

Remus Borza: Listarea este un deziderat asumat de statul român încă din data de 8 iunie 2012, când Parlamentul României a ratificat scrisoarea de intenţie, semnată în aprilie 2012, de către premierul de atunci şi de către guvernatorul Băncii Naţionale a României, de atunci şi de astăzi. În acele documente figura şi angajamentul României de a asigura listarea Hidroelectrica chiar în toamna lui 2012. Dar, la două săptămâni după ce a fost ratificat acel memorandum, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă. Dacă nu intra risca falimentul. În iunie 2012, Hidroelectrica era cea mai îndatorată companie din România, cu 1,2 miliarde de euro - valoarea creanţelor înscrise la masa credală -, 170 milioane de euro pierderi, pe ultimele două exerciţii financiare 2011-2012, o trezorerie netă negativă de 783 milioane de lei. Listarea Hidroelectrica trebuie să aibă loc tocmai pentru a securiza compania pentru viitor, pentru a crea garanţii că munca mea, sacrificiul meu şi al oamenilor mei nu au fost în zadar timp de patru ani la Hidroelectrica. Trebuie să apărăm ceea ce s-a câştigat şi să ferim Hidroelectrica post-insolvenţă de orice ingerinţă sau influenţă politică în managementul ei. Insolvenţa Hidroelectrica are valoare de simbol, pentru că a arătat că este o modalitate eficace, cinstită şi curată de a restructura orice business, indiferent de natura capitalului sau de obiectul de activitate. Insist pentru listarea Hidroelectrica pentru un pachet de doar 15% şi nu mai mare, cum s-a vehiculat la un moment dat. Chiar, anul trecut, la New York, am participat la o delegaţie, unde oficialii guvernamentali aproape că hotărâseră să suplimenteze pachetul de la 15 la 25%. În momentul acela, l-am sunat şi pe premier şi pe ministrul Finanţelor şi am spus că administratorul judiciar nu este de acord cu majorarea acestui pachet. Astăzi, în 2016, Hidroelectrica nu are nevoie de banii investitorilor, indiferent câţi ar fi, pentru că firma stă pe o lichiditate confortabilă, de peste 1,2 miliarde de lei, faţă de aproape -800 de milioane de lei, în 2012. De fapt, lichiditatea noastră era de peste 2 miliarde de lei, dar anul trecut am dat dividende de 200 de milioane de euro, deşi eram în insolvenţă. Evident că această acţiune ne-a scăzut din cash, dar Hidroelectrica, în fiecare lună, se capitalizează cu 100 de milioane de lei pe cash. Ca să închid gura cârcotaşilor care spun că facem profit pentru că am tăiat bugetul la mentenanţă şi investiţii, pot să-I asigur că avem şi investiţii. Hidroelectrica este o companie care, în perioada 2015-2020, şi-a bugetat investiţii de 1,3 miliarde de euro, care nu sunt doar pe hârtie. Am pus în funcţiune grupul 2, de la Racoviţă, o investiţie de 200 de milioane de euro. Am inaugurat cea mai lungă galerie de aducţiune din România, construită după 1987. Este vorba de 16.642 de metri, prin inima muntelui, la Siriu-Surduc, o investiţie de 600 de milioane de lei, care va deservi o centrală de mare putere, cu punere în funcţiune în 2017. Peste o lună de zile vom merge şi vom tăia panglica la centrala de la Bretea, la vreo 5 km de municipiul Haţeg, în judeţul Hunedoara, o investiţie de 78 de milioane de euro.  De asemenea, investim 200 de milioane de euro în 2 centrale pe Jiu, la Dumitra - Bumbeşti. Finalizăm, anul acesta, în noiembrie, o altă centrală, la Răstoliţa, în Târgu Mureş. Am semnat anul trecut un contract de retehnologizare, în valoare de 75 de milioane de euro, pentru centrala hidroelectrică Stejaru, acum Dimitrie Leonida. Sper ca până plec de la Hidroelectrica să semnez şi contractul de retehnologizare al centralei Vidraru - 80 de milioane de euro.Vorbim de două centralele puse în funcţiune în anii 1960-64, de 210, respectiv 220 de megawaţi putere instalată. Sunt două centrale de sistem foarte importante. Banii aceştia nu sunt pe hârtie, ci sunt, efectiv, alocaţi şi se consumă ca atare.      

Reporter: V-aţi împrumutat de la bănci?      

Remus Borza: Nu. În 20 iunie 2015, am reuşit performanţa să plătim toate datoriile de peste 1 miliard euro, la valoarea nominală. Nu avem nevoie de banii băncilor, câtă vreme stăm noi pe aproape 400 de milioane de euro. Aşa cum am mai spus, Hidroelectrica nu are nevoie de banii din listare, dar acest proces este important, pentru că legea pieţelor de capital îţi oferă aceleaşi garanţii şi aceeaşi protecţie pe care ţi-o dă şi legea insolvenţei. O companie listată are obligaţii, în primul rând, de raportare şi transparenţă. Nu mai are doar un singur acţionar, ci câteva sute, care, chiar dacă sunt mici, sunt răi şi ai dracului. Sunt fonduri şi bănci de investiţii, care ştiu să citească din mers evoluţia indicatorilor financiari, dinamica companiei. Dacă constată derapaje în managementul şi evoluţia indicatorilor, vin peste directori, îi trag de mânecă sau de urechi ori îşi trimit ambasadorii, că aşa se poartă pe la noi. Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din România, având o EBITDA de 65% din cifra de afaceri - adică de 3 ori mai mare decât a Petrom. Asta înseamnă 500 de milioane euro profit operaţional, din 850 milioane euro cifră de afaceri. Dacă Hidroelectrica nu va fi listată după ce iese din insolvenţă, atunci toţi băieţii deştepţi care au devenit costelivi în ultimii 2-3 ani, vor încerca să reintre în pâine, să-şi reactiveze reţelele de influenţă pentru încheierea de noi contracte păguboase pentru Hidroelectrica, dar deosebit de profitabile pentru ei. De aceea este importantă listarea, pentru că va împiedica astfel de tentative şi de tentaţii.      

Reporter: Veţi candida la funcţia de director general după ieşirea din insolvenţă?      

Remus Borza: Nu, este exclus. Eu sunt mai util ţării să fiu în mai multe locuri. Astăzi, Euro Insol este pentru al treilea an consecutiv lider de piaţă şi, în portofoliul său, se află zeci de companii. Toate aceste firme au nevoie de mine. Sunt 25.000 de salariaţi care depind de mine. În schimb, am încercat la Hidroelectrica să găsesc oameni potriviţi, aceasta reprezentând cea mai mare provocare a mandatului meu. România este într-un deficit de resursă umană calificată.      

Reporter: Dacă vine un manager care va spune "nu mai faceţi cum vă spune Borza"?      

Remus Borza: De aceea încerc să forţez ca listarea să se întâmple în 2016. Cu cât va trece mai mult timp între momentul ieşirii din insolvenţă şi momentul listării, cu atât preţul pe care Hidroelectrica sau statul român îl vor încasa va fi mai mic. În primele luni, după ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica va merge inerţial. Va funcţiona pe aceleaşi măsuri, politici, strategii şi valori implementate de noi. Cu timpul ele se vor dilua şi va există tentaţia să revenim la vechile năravuri şi îndeletniciri, cumetrii şi conivenţe, contracte şi băieţi deştepţi. Statul, dacă este responsabil şi vrea să puncteze anul acesta cea mai mare listare din istorie, trebuie să agreeze calendarul de listare pe care l-am propus. Noi suntem pregătiţi, am selectat inclusiv auditorul, săptămâna trecută, este vorba de Deloitte, care ne va ajuta în procesul de listare. Avem şi consorţiul de intermediari, Morgan Stanley şi Raiffeisen, cu care avem, săptămânal, teleconferinţe. În decembrie, am mai apelat şi la un consultant care ne va ajuta la redactarea prospectului şi a documentaţiilor, este vorba despre Horvath&Partners. Am propus listarea în intervalul 10-20 noiembrie. Mai mult, aş dori ca listarea să aibă loc doar pe Bursa de la Bucureşti. Hidroelectrica nu trebuie plimbată nici pe la Londra, nici prin alte capitale, pentru că ea este unică în lume. Pentru Hidroelectrica,sute de fonduri de investiţii ar veni să investească şi la Tirana, şi în Burkina Faso.Dacă nu pariem şi pe bursa românească, înseamnă că avem o problemă, şi economică, şi politică, şi trebuie să ne asumăm că niciodată bursa noastră nu va depăşi acel statut, de piaţă de frontieră. Dacă listarea Hidroelectrica s-ar derula exclusiv pe BVB, a doua zi Bursa ar fi upgradată la statutul de piaţă emergentă, care înseamnă mai multă vizibilitate, accesul marilor fonduri de investiţii pe piaţa din România şi costuri mai mici ale statului român când se împrumută de pe pieţele internaţionale.      

Reporter: Cât preconizaţi că veţi obţine pentru 15% din Hidroelectrica?      

Remus Borza: Estimez minimum 500 de milioane euro pentru 15%. Recent, Fondul Proprietatea şi-a reevaluat deţinerile la Hidroelectrica, evaluând compania la 3 miliarde euro. În realitate, astăzi, valoarea de piaţă a Hidroelectrica este de 5 miliarde euro. Dar nimeni nu are interes, astăzi, să spună valoarea reală, pentru că asta ar atrage un preţ foarte mare al acţiunilor, din perspectiva listării. Toţi vor, dacă se poate, să o ţină la un miliard de euro, ca să o cumpere ieftin. Noi înţelegem să ne vindem, dar nu ieftin, ca până acum, ci la preţul corect!      

Reporter: Din acest procent, de 15%, cât ar trebui să revină autohtonilor şi cât străinilor?      

Remus Borza: Când vorbim de listări şi de privatizări, banii nu au miros şi nu au culoare. Sunt bineveniţi ai tuturor. Interesul este foarte mare, probabil că vorbim de o suprasubscriere. Şi-au exprimat intenţia de a investi mari fonduri din America, dar şi din Europa sau Asia. Indiscutabil vor fi şi foarte multe companii româneşti care vor cumpăra acţiuni. Până la urmă, cred că procentul va fi de 2/3 capital străin şi 1/3 românesc. Companiile noastre, care sunt decapitalizate, nu pot să facă faţă multinaţionalelor străine care au în spate, cifre de afaceri de sute de miliarde euro. Important este să intrăm într-o stare de normalitate şi cu Hidroelectrica şi cu România. Este un efort pe care îl încurajez, indiferent ce guvern ar fi, politic sau tehnocrat.  Am mai exprimat puncte de vedere şi vis-a-vis de aceşti tehnocraţi. Poţi să pui orice ministru la Energie sau premier la Palatul Victoria. Ei nu vor face nimic atât timp cât nu vor fi eliminate toate scheletele ambulante de prin birourile ministerelor şi a instituţiilor statului, toţi acei funcţionari uitaţi de toate guvernele, unii chiar de pe vremea lui Ceauşescu, blazaţi, ineficienţi şi de rea-credinţă, mulţi dintre ei corupţi. Indiferent cât de luminat ar putea fi un premier sau ministru, care să dea direcţia corectă instituţiei pe care o girează şi care să elaboreze strategii valoroase şi aplicabile, acestea vor fi sabotate, în mod conştient şi deliberat, de eşalonul secund. Stabilitatea funcţionarului public bate imunitatea parlamentarului sau inamovibilitatea magistratului. Pe oricine poţi să muţi în ţara asta, mai puţin funcţionarii. Se impune, vital şi organic, o reformă serioasă, radicală, profundă, din temelii, a administraţiei publice, locale şi centrale.     

Reporter: În decembrie 2015, Hidroelectrica a câştigat procesul cu ANRE prin care a fost acuzată că a vândut energie pe o platformă din Ungaria, în condiţiile în care ANRE susţine că trebuie să vândă toată cantitatea de energie produsă pe platforma OPCOM din ţară. Cum stă Hidroelectrica la capitolul export?      

Remus Borza: Ne-am judecat cu ANRE şi am câştigat, aşa cum era normal, pentru că Hidroelectrica are dublă licenţă, de furnizare şi de producţie. Licenţa de furnizare implică, apriori, şi operaţiuni de export. Interpretarea ANRE contravenea legislaţiei europene, directivelor. Vorbim, totuşi, despre o piaţă unică de energie, care tinde spre integrarea tuturor pieţelor naţionale. Am şi făcut lucrul acesta, începând cu 17 noiembrie 2014, când s-a creat un pool energetic - Ungaria, Cehia, Slovacia şi România, nu prea fericit, e adevărat. În piaţa aceasta, noi importăm mai scump tot energia noastră pe care o exportăm în gol de sarcină, adică ieftin. Am deschis două reprezentanţe, după cum ştiţi, la Budapesta şi Belgrad. Aşteptăm, acum, să vedem dacă ANRE va face apel. Nu este o sentinţă definitivă, am câştigat în fond. Am discutat cu cei de la ANRE, cred că ideal ar fi să nu facă apel, întrucât cu cât lungesc mai mult starea de incertitudine, se pun şi ei, la rândul lor, într-o situaţie-limită şi fără ieşire. Interpretarea ANRE, din punctul meu de vedere, îmbracă formele constitutive ale unei infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice. Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia - cei trei producători care au vocaţie de a exporta - nu pot să facă acest lucru din cauza interpretării abuzive a reglementatorului. Potrivit unor funcţionari de la ANRE, noi, producătorii de energie, avem obligaţia să ofertăm întreaga cantitate de energie pe OPCOM. Dar nu apare nicăieri sintagma OPCOM, în schimb spune: "Producătorii de energie sunt obligaţi să oferteze nediscriminatoriu şi transparent, pe o piaţă competitivă, întreaga cantitate de energie". Piaţa din Ungaria, Germania, Franţa or fi mai puţin competitive decât piaţa lui Victor Ionescu (n.r. şeful OPCOM)? Am decuplat în 2012 băieţii deştepţi de la energia hidro, ca să le creăm, printr-o astfel de interpretare, un monopol, artificial, dar total. Tot exportul de energie al României, derulat în ultimii doi ani, prin cine credeţi că s-a făcut? Prin aceiaşi băieţi deştepţi! Cineva nu ar trebui să dea cu subsemnatul? 2014 a fost un an record al exportului de energie - 8,7 terawaţi. Veţi vedea că 2015 a fost un an şi mai bun: exportul de energie va depăşi 10 terawaţi. Dintr-un foc, iată, 20 terawaţi, în doi ani de zile.  Sunt zeci de milioane de euro cu care statul român, în calitatea lui de acţionar majoritar sau de unic acţionar, a fost prejudiciat. Credeţi că noi nu ştim să facem export?      În 2012 când am denunţat contractele cu băieţii deştepţi, am vândut energia la preţul pieţei, la 220 lei, nu la 103 lei. În acest fel, am demonstrat că şi noi, "proştii" de la stat, ştim să vindem energie mai bine decât baieţii deştepţi. La fel ştim să facem şi export, doar să ne lase ANRE.      

Reporter: Vă mulţumesc!       

"La reexaminare în Parlament s-a ajuns la un troc politic. Pe principiul copilul care nu plânge nu primeşte ţâţă, taxa pe stâlp s-a menţinut şi pe exerciţiul fiscal 2016, câtă vreme CE Oltenia, CE Hunedoara, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica au dormit în păpuşoi. Avem promisiuni că va fi eliminată din 2017. Dar noi nu mai credem în promisiunile politicienilor. Fie ei chiar şi tehnocraţi. "      

"Trebuie să apărăm ceea ce s-a câştigat şi să ferim Hidroelectrica post-insolvenţă de orice ingerinţă sau influenţă politică în managementul ei."      

"Estimez minimum 500 de milioane euro pentru 15%. Recent, Fondul Proprietatea şi-a reevaluat deţinerile la Hidroelectrica, evaluând compania la 3 miliarde euro. În realitate, astăzi, valoarea de piaţă a Hidroelectrica este de 5 miliarde euro." 

"Ne-am judecat cu ANRE şi am câştigat, aşa cum era normal, pentru că Hidroelectrica are dublă licenţă, de furnizare şi de producţie. Licenţa de furnizare implică, apriori, şi operaţiuni de export."

Previous
Previous

O treime din toată energia vândută de Hidroelectrica s-a transformat în profit.

Next
Next

Romania-dupa-25-de-ani